Prin definitie, antibioticele sunt
substante care omoara sau inhiba cresterea bacteriilor. Multa lume
utilizeaza antibioticele si in cazul virozelor (infectiilor cu
virusuri) pentru ca simptomele dintre infectiile bacteriene si cele
virale pot avea unele caracteristici comune.
Pentru
a intelege de ce tratamentul cu antibiotice nu este eficient in cazul
virozelor, este nevoie sa intelegem mecanismele prin care actioneaza
antibioticele, iar pentru a intelege mecanismele trebuie sa intelegem
structura bacteriilor si a virusurilor.
Principala
deosebire dintre virusuri si bacterii este faptul ca bacteriile sunt
organisme unicelulare, vii, pe cand virusurile sunt undeva la limita
dintre viu si neviu. Daca ar fi sa facem o ierarhizare a materiei lista
ar incepe de la atomi, ar continua cu moleculele mici (exemplu apa),
proteinele, virusurile, procariotele si ar termina cu eucariotele.
Fara
a intra in prea multe detalii, din strucrura bacieriilor mentionam:
capsula, peretele celular, membrana plasmatica, citoplasma, organitele
celulare si nucleoidul cu materialul genetic bacterian, toate acestea
in comparatie cu structura virusurilor, mult mai simpla, care cuprinde:
acidul nucleic si o capsida protectoare de natura proteica. Ca si
dimensiune, virusurile sunt aproximativ mai mici de 100 de ori decat
bacteriile.
Dupa cum
am scris mai sus, antibioticele pot sa omoare direct bacteriile sau pot
sa le impiedice sa se reproduca, efectul final in ambele cazuri fiind
disparitia populatiei de bacterii si implicit a infectiei produsa de
aceasta. Antibioticele reusesc sa-si exercite functia actionand la
diferite nivele din structura bacteriilor. De exemplu unele antibiotice
impiedica bacteriile sa-si construiasca perete celular producand moarte
rapida. Alte antibiotice actioneaza la nivelul proceselor cu ajutorul
carora bacteriile transforma glucoza in energie, iar fara energie
bacteria nu poate trai. Exista si antibiotice care actioneaza la
nivelul sistemului reproducator al bacteriilor, impiedicand replicarea
ADN-ului si, deci, inmultirea bacteriilor (clasa Quinolonelor).
Tinand
cont ca antibioticele actioneaza tintit pe elemente specifice
bacteriilor, elemente evident absente din structura virusurilor, e
logic faptul ca antibioticele nu vor avea nici un efect asupra
virusurilor.
Exista un
singur caz cand se administreaza antibiotice in cazul infectiilor cu
virusuri: din cauza luptei pe care sistemul imun o duce cu infectia
virala, este posibil sa se instaleze si o suprainfectie bacteriana, caz
in care administrarea antibioticelor este utila impotriva bacteriilor,
dar pentru asta e neaparat nevoie de recomandarea unui medic.
Mai
mult decat atat, chiar daca s-a identificat corect o infectie
bacteriana si s-a inceput tratamentul cu antibiotice, mai este un
aspect foarte important: tratamentul trebuie dus pana la capat chiar
daca simptomele infectiei au disparut. Simptomele pot disparea din
cauza faptului ca tratamentul este eficient si distruge o mare parte
din populatia bacteriana, dar daca nu se duce tratamentul pana la
sfarsit sunt sanse mari ca unele bacterii sa fi supravietuit. In cazul
asta, bacteriile respective pot sa dobandeasca rezistenta la
antibioticul folosit, iar dupa cresterea unei noi populatii
semnificative, cu reaparitia simptomelor, administrarea aceluiasi
antibiotic poate fi inutila pentru ca nu mai afecteaza bacteriile.
substante care omoara sau inhiba cresterea bacteriilor. Multa lume
utilizeaza antibioticele si in cazul virozelor (infectiilor cu
virusuri) pentru ca simptomele dintre infectiile bacteriene si cele
virale pot avea unele caracteristici comune.
Pentru
a intelege de ce tratamentul cu antibiotice nu este eficient in cazul
virozelor, este nevoie sa intelegem mecanismele prin care actioneaza
antibioticele, iar pentru a intelege mecanismele trebuie sa intelegem
structura bacteriilor si a virusurilor.
Principala
deosebire dintre virusuri si bacterii este faptul ca bacteriile sunt
organisme unicelulare, vii, pe cand virusurile sunt undeva la limita
dintre viu si neviu. Daca ar fi sa facem o ierarhizare a materiei lista
ar incepe de la atomi, ar continua cu moleculele mici (exemplu apa),
proteinele, virusurile, procariotele si ar termina cu eucariotele.
Fara
a intra in prea multe detalii, din strucrura bacieriilor mentionam:
capsula, peretele celular, membrana plasmatica, citoplasma, organitele
celulare si nucleoidul cu materialul genetic bacterian, toate acestea
in comparatie cu structura virusurilor, mult mai simpla, care cuprinde:
acidul nucleic si o capsida protectoare de natura proteica. Ca si
dimensiune, virusurile sunt aproximativ mai mici de 100 de ori decat
bacteriile.
Dupa cum
am scris mai sus, antibioticele pot sa omoare direct bacteriile sau pot
sa le impiedice sa se reproduca, efectul final in ambele cazuri fiind
disparitia populatiei de bacterii si implicit a infectiei produsa de
aceasta. Antibioticele reusesc sa-si exercite functia actionand la
diferite nivele din structura bacteriilor. De exemplu unele antibiotice
impiedica bacteriile sa-si construiasca perete celular producand moarte
rapida. Alte antibiotice actioneaza la nivelul proceselor cu ajutorul
carora bacteriile transforma glucoza in energie, iar fara energie
bacteria nu poate trai. Exista si antibiotice care actioneaza la
nivelul sistemului reproducator al bacteriilor, impiedicand replicarea
ADN-ului si, deci, inmultirea bacteriilor (clasa Quinolonelor).
Tinand
cont ca antibioticele actioneaza tintit pe elemente specifice
bacteriilor, elemente evident absente din structura virusurilor, e
logic faptul ca antibioticele nu vor avea nici un efect asupra
virusurilor.
Exista un
singur caz cand se administreaza antibiotice in cazul infectiilor cu
virusuri: din cauza luptei pe care sistemul imun o duce cu infectia
virala, este posibil sa se instaleze si o suprainfectie bacteriana, caz
in care administrarea antibioticelor este utila impotriva bacteriilor,
dar pentru asta e neaparat nevoie de recomandarea unui medic.
Mai
mult decat atat, chiar daca s-a identificat corect o infectie
bacteriana si s-a inceput tratamentul cu antibiotice, mai este un
aspect foarte important: tratamentul trebuie dus pana la capat chiar
daca simptomele infectiei au disparut. Simptomele pot disparea din
cauza faptului ca tratamentul este eficient si distruge o mare parte
din populatia bacteriana, dar daca nu se duce tratamentul pana la
sfarsit sunt sanse mari ca unele bacterii sa fi supravietuit. In cazul
asta, bacteriile respective pot sa dobandeasca rezistenta la
antibioticul folosit, iar dupa cresterea unei noi populatii
semnificative, cu reaparitia simptomelor, administrarea aceluiasi
antibiotic poate fi inutila pentru ca nu mai afecteaza bacteriile.